As incepe prin a enunta cateva din rolurile pe care le indeplineste media in viata unei societati. Trebuie sa informeze oamenii si eventual sa ii constientizeze cu privire la eventuale pericole care ii pasc sau cu privire la oportunitati pe care le au. Trebuie sa le apere interesele si sa sape cat mai adanc in rezolvarea unor probleme de interes general. Trebuie sa cultive un anume spirit national si sa popularizeze valorile reale cu care ne putem mandri. Mai trebuie sa ofere divertisment de bun gust, cultura, sport, filme etc. Sunt cateva din lucrurile pe care ar trebui sa le faca. Probabil ca lista este cu mult mai lunga, imi asum riscul de a fi omis lucruri importante din dorinta de a enunta cateva lucruri generale.
Am fost neplacut surprins cand ascultand la radio acum ceva timp o emisiune cu niscai invitati de vaza l-am auzit pe unul dintre ei spunand sec „media este imaginea societatii”. Total de acord cu dumnealui, in esenta asa si este, insa ce m-a surprins a fost generalizarea totala a fenomenului, fara a fi enuntat lucruri care ar putea da o alta nuanta afirmatiei. E drept ca media este imaginea societatii, insa la fel de drept e ca media ar putea fi, daca ar si vrea acest lucru, un formator al societatii, care o poate crea pe aceasta din urma exact in spiritul in care doreste. In aceasta masura, afirmatia respectivului domn tradeaza o oarecare resemnare sau cel putin relaxare intelectuala, repet, putin surprinzatoare pentru un om de cultura.
De fapt, media exploateaza doua lucruri simple: dorinta de senzational a oamenilor, iar despre nivelurile de senzational voi reveni, si dorinta oamenilor de a se regasi in ceea ce vad pe ecrane sau de a se simti intr-o oarecare superioritate fata de ceea ce vad acolo, aud la radio sau citesc in ziare. Pana aici toate bune, ar fi absurd sa te apuci sa faci o emisiune despre cine stie ce ministru al unei tari necunoscute care joaca te miri ce sport, sau sa scrii un articol despre niste gandaci care se hranesc cu nu stiu ce alti carcalaci mai mici. Problema este insa ca media foloseste aceste lucruri tinzand, ca sa citez un film celebru, spre „latura negativa a Fortei”. La modul ca atat dorinta de senzational cat si dorinta oamenilor de a se regasi in ce vad sau aud sunt traduse in practica prin tot felul de ineptii de stiri cu toporiade intre vecini. Acest gen de stiri sau articole impaca de minune cele doua principii directoare enuntate anterior. Oamenii afla ceva senzational, „i-auzi, nene, ce a facut asta…!!”, iar pe urma fie se regasesc in ce a facut respectivul, fie il vor desconsidera total, conform principiului „eh, asta fac dobitocii, eu nu as putea niciodata”.
Doua vorbe despre nivelurile de senzational. Senzationalul a ajuns sa fie usor ridicol. E senzational ce a zis cutare despre cutare, e senzational sa auzi ca nu stiu cine nu stiu ce a furat... nicidecum nu aud ca e senzational ce descoperire s-a facut in fizica sau in medicina.
Acestea fiind zise, cateva particularizari despre ce inseamna media in raport cu rolurile enuntate la inceput.
Singura televiziune care prezinta ceea ce se cheama stiri a ramas TVR-ul. In rest, pe ProTv afli ce baba i-a mai dat cu toporul in cap altei babe, duelandu-se ele pentru nenea Jose Armando, pe Realitatea sau B1 afli ce minunat e Basescu, pe Antene dimpotriva, ce de prostii face Basescu. National sau OTV nici nu le mai iau in calcul. Ziarele au cumva aceeasi tendinta ca televiziunile, fiecare cu trustul lui si spunand ce le convine.
Cat priveste constientizarea cu privire la pericole, iarasi TVR e la inaltime, cel putin comparativ cu celelalte. Ca tot e de actualitate norul vulcanic, TVR-ul a spus ca nu e prea placut, dar ca nu reprezinta un pericol real pentru sanatate. Pe ProTV era catamai titlul cu „vezi riscurile pentru sanatatea ta”, sau asa ceva. Cand a fost gluma aceea de cutremur, catamai emisiunea a facut Turcescu tot tragand ca „daaa, cad claridile daca mai vine vreunul, doamnelor si domnilor…”. Ma si mir ca nu l-a intrebat cineva „mai nene, dar daca nu era cutremurul asta matale ce emisiune mai faceai? Despre ce vorbeai? Cred ca esti chiar foarte bucuros ca a fost cutremur, ai avut si tu despre ce sa vorbesti…”
Asa cum spuneam, media apara interesele oamenilor si sapa in anumite probleme doar in masura in care aceste lucruri se pliaza pe interesele trusturilor din care fac parte. Nu are rost sa insist prea mult. Daca pe Realitatea ni se prezinta toate realizarile „epocii de aur”, pe Antene ni se spune ce de bani se spala cu ele si ca de fapt sunt de 2 lei. Ajungi in situatia in care efectiv nu mai stii pe cine sa crezi, si bagatelizezi astfel si putinele lucruri bune care ni se intampla.
Cu toate ca spiritul national este la loc de frunte prin preajma zilei nationale, in general acesta este mai degraba strivit de prostie. Valorile reale cu care ne putem mandri sunt inlocuite de tot felul de nimicuri. Cred ca e suficient sa amintesc faptul ca la campania „mari romani” Becali s-a situat, daca gresesc va rog sa ma corectati, imediat dupa Vlad Tepes.
Divertismentul este deseori de un prost gust iesit dn comun. Nu sunt rasist, insa in ultima vreme media a ajuns sa ne tiganizeze, iar asa-zisele talk-show-uri intra mai degraba in categoria divertismentului. Pe ProTv aud tot de „State de Romania”, „Regina”, „Ingerasii”…. Pe Antene Capatos, pe OTV vine nenea Senzationescu cu tot felul de batatori din aia de campi de citesc ganduri, comunica cu Elodia sau mai stiu eu ce alte minuni…
Sportul se reduce la fotbal. Cum spuneam in articolul precedent. Stiri din sport: ce a mai zis Becali, ce a mai zis Iancu, ce a mai zis Jackie Ionescu. Cu ce butoi de celulita mai umbla vreun manelist din ala de fotbalist, ce baruri mai frecventeaza vreun alt fotbalist. Ce mai conteaza faptul ca jucam finala Ligii Campionilor la handbal feminin, ca avem doua campioane de judo, ca avem un campion mondial la box… la astea nu se uita prostimea. Si deh, se supara Maria-Sa Ratingul…
Ar mai fi multe de zis, printre care si faptul ca mai sunt si emisiuni interesante, facute de oameni carora le pasa putin ceea ce fac. Din pacate sunt aproape date uitarii in fata prostiei promovate de catre restul colegilor lor. Ce nu o sa reusesc eu niciodata sa inteleg este cum anume te poti numi jurnalist atunci cand lucrurile care ies din mana ta sunt cele pe care tocmai le-am enuntat. Calitatea auditoriului nu va putea fi decat pe masura. Se vede asta pe blogurile respectivelor emisiuni, ziare sau articole. Majoritatea celor care isi plimba ilustrele fizionomii pe blogurile acelea nici macar nu stiu sa injure corect romaneste, cred ca daca i-ar scalpa unii ar curge din capetele lor seminte si s-ar auzi manele. Pe mine daca as fi ziarist m-ar ingrijora fenomenul…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu