Tuturor ni s-a intamplat sa privim dezgustati cum un dobitoc scuipa pe drum, sa ne astupam urechile sau, mai modern, sa infigem in ele vreun mp3 cand unul langa noi vorbea in gura mare la telefon... si exemplele pot constitui un pomelnic de l-ar face invidios pe orice preot... In perioada in care am lucrat ca profesor am avut de a face cu o pleiada de exemple de lipsa de civilizatie pe care am si incercat sa le corectez atat cat am putut.
Fara audienta de care beneficiam atunci, capacitatea de a schimba aceste lucruri este diminuata considerabil. Insa, cum primul pas in rezolvarea unei probleme este descoperirea cauzei, in cele ce urmeaza imi propun macar o analiza succinta a cauzelor generatoare de astfel de manifestari.
Unii spun cu nonsalanta ca nu suntem singura tara unde te infioara prostii pe strada. Probabil ca e si adevarat, insa as face doua mentiuni. In primul rand, faptul ca acesta e cel mai simplu mod de a privi o problema, e foarte comod din punct de vedere intelectual. Mai mult decat atat, e de mentionat si faptul ca daca altii sunt cum sunt noi nu trebuie neaparat sa fim ca ei. Prosti adica.
Cauza principala a lipsei de civilizatie trebuie cautata in ceea ce se cheama, ce cliseu, cei sapte ani de acasa. Atunci cand un copil isi vede parintii scuipand pe drum, injurand la telefon in gura mare, aratand o totala lipsa de respect oricui si in orice circumstante, nu ii poti cere sa faca altfel. In afara de te miri ce cazuri, utopice, in care intra in vreun altfel de anturaj de se emancipeaza, devenind din vreun Tarzan cine stie ce june cu bun simt. Utopice in mare parte pentru ca un copil cu o asemenea educatie nu prea isi va face prieteni altfel decat el.
In completarea educatiei familiale vine scoala. Aici, pe langa educatia in sine, apare un factor esential: imaginea pe care o au dascalii in ochii copiilor. In momentul in care vii in fata copiilor sa ii inveti te miri ce materii iar ei vad in fiecare zi la televizor umilinta la care sunt supusi dascalii, devenind niste bieti oameni care abia isi duc zilele, respectivele materii si invataminte isi pierd brusc valoarea in ochii lor. Un copil nu va putea niciodata gandi altfel decat „Adica daca sunt cuminte, invat, vorbesc frumos, o sa ajung ca profu' sau profa'? Nu, multumesc. Prefer sa raman smecher, cu baietii de cartier, sa fac bani, combinatii de unde sa iasa cate ceva...” In perioada in care am profesat, un baiat (cuminte dealtfel, si respectuos) m-a intrebat de ce sunt profesor si nu fac altceva, pentru ca el o sa se duca sa culeaga capsuni in Spania, unde va castiga mai mult decat mine... Bineinteles ca nu am prea avut ce sa ii raspund.
Spuneam despre educatia in sine care se petrece in scoala. Bineinteles ca si ea sta sub incidenta constiintei si profesionalismului profesorilor, insa acesta e un subiect cu privire la care voi reveni intr-un alt articol.
Revenind, la factorii enuntati se adauga unul cu larga audienta si, din pacate, cu periculos de multa credibilitate: media. Am detaliat ce se intampla in acest domeniu, nu vreau sa va plictisesc repetandu-ma. Subliniez doar faptul ca atata vreme cat la televizor sunt promovate in cel mai greu stil nonvaloarea, parvenitismul si tupeul iar cei promovati fac bani frumosi datorati tocmai lipsei lor de valoare si de bun simt, nu ai cum sa le ceri tinerilor in formare sa se comporte civilizat. Bineinteles, teoria este aplicabila copiilor care nu vad lucruri civilizate nici in familie si nu le asimileaza din diverse motive nici in scoala.
Bomboana pe coliva e reprezentata de un factor care altminteri ar trebui sa fie corectiv, insa care din pacate lipseste cu desavarsire: frica. Nimanui nu ii este frica sa faca tot ce ii trece prin cap. Daca pentru scuipat pe drum, aruncat coji de seminte sau orice ambalaje ar fi vreo amenda usturatoare pe care chiar sa trebuiasca sa o platesti, altfel riscand niscai puscarie, garantat nimeni nu ar mai face aceste lucruri.
Nu pare insa sa intereseze pe nimeni. La urma urmei, orice natie trebuie sa aiba o masa manipulabila, atat de necesara mediei si politicienilor. Despre aceasta, insa, in episodul viitor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu